Credeai că s-a furat tot? Ar putea urma și nămolul de la Techirghiol. Și sarea din Ardeal

O investigație de presă conturează interesele din jurul unei  afaceri cu un potențial uriaș: nămolul terapeutic de la Techirghiol, un atu al județului Constanța pe piața serviciilor balneare.

Licența pentru explorarea nămolului de la Techirghol a fost atribuită în 2016 firmei Formin SA din Caransebeș, județul Caraș-Severin, în urma unui concurs public de oferte. Doi ani mai târziu, firma a solicitat și licența de exploatare, potrivit G4media.ro.

Licența pentru explorarea perimetrului de sare gemă Nireș din județul Cluj a fost acordată în 2014 firmei Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL din București, de asemenea, în urma unei concurs de oferte. În 2017, firma a solicitat și licența de exploatare și s-a semnat contractul de negociere. Abia în 2019, licența a fost acordată. Mai rămânea să fie aprobată.

Anchetă la DNA. Potrivit unui raport al Consiliul Concurenței din 2018, contractul de concesiune nu a fost semnat și de reprezentanții ANRM, motivul invocat fiind neconformitatea procedurii de negociere. Potrivit unui raport al Corpului de Control al premierului Ludovic Orban de anul trecut, care viza anul 2019, licența a fost retrasă din circuitul de aprobare, invocându-se o anchetă DNA din pricina unor ”deficiențe în constituirea comisiei de negociere a licenței Nireș – sare gemă”.

Aprobate în acest an direct de președintele ANRM. Ca să intre în vigoare însă, licențele de concesiune pentru exploatare au fost aprobate în acest an, pe 6 iulie, direct de către președintele ANRM, Dan Grigoroiu-Norocel, după ce legea minelor a fost modificată. Inclusiv, licența pentru zăcământul de la Nireș, vizată de ancheta DNA.

Cine e președintele ANRM. Daniel Grigoroiu-Norocel a fost numit la șefia ANRM de premierul Florin Cîțu în aprilie 2021. Prim-ministrul l-a demis atunci pe Nicolae Turdean, șeful ANRM numit de premierul Ludovic Orban. Norocel este avocat, fost consilier al premierilor Călin Popescu Tăriceanu și Emil Boc și fost director general al Romtehnica.

Cine sunt firmele. Mizele financiare. Firma Formin SA din Caraș-Severin a sponsorizat PNL, potrivit unei investigații de presă făcute de jurnalistul G4media.ro Sorin Semeniuc. Unul dintre acționari este Vasile-Sebastian Albulescu, un prieten din copilărie al fostului premier PSD Sorin Grindeanu.

Potrivit unui studiu de fezabilitate realizat de firma Formin SA, în perimetrul de 800 de metri Techirghiol Est ar fi de exploatat, în cei 20 de ani de concesiune, 6.000 de metri cubi de nămol, cu o valoare de 2 milioane de euro. Potrivit legii minelor, redevența pentru nămolul terapeutic este de 5% din valoarea producției miniere. Adică, 100.000 de euro va primi statul de la Formin, dacă valoarea și cantitatea estimate de companie se adeveresc.

Firma Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL din București este deținută de mai mulți acționari, persoane fizice și juridice, printre care un văr al lui Andrei Hrebenciuc, fiul fostului sforar PSD Viorel Hrebenciuc, aflat acum în pușcărie, și o asociată a omului de afaceri Mihai Rotaru, unul dintre finanțatorii echipei de fotbal Universitatea Craiova.

Perimetrul Nireș, de 3,24 kilometri pătrați, se află în comuna Mica, între localitățile Nireș și Unguraș, cam la 20 de kilometri de orașul Dej. Potrivit unei note de fundamantare întocmite de ANRM, valoarea de inventar a zăcământului – potrivit proiecțiilor privind evoluția prețului de vânzare – poate depăși 2,046 miliarde de lei, adică peste 414 de milioane de euro.

De altfel, potrivit unor documente publice al ANRM, în cei 20 de ani de concesiune, firma Salzbergwerk ar putea exploata 13.765.900 de tone de sare gemă. Pe piața liberă, tona de sare gemă pentru deszăpezire (cea mai ieftină) valorează în jur de 200 de lei/tona, fără TVA, ceea ce la un calcul simplu înseamnă că sarea de la Nireș ar putea valora peste 2,7 miliarde de lei.

ANRM estimează că bugetul de stat va încasa aproape 14 milioane euro din redevențe în cei 20 de ani de concesiune. Potrivit legislației în vigoare, cota de redevență este de 1 euro pe tonă. În plus, concesionarul va plăti în fiecare an taxă pe activitatea minieră de exploatare, calculată la suprafața perimetrului, în valoare de 116.570 lei, adică aproape 23.000 de euro pe an, în total aproape 500.000 de euro în cei 20 de ani.

Prin urmare, la un calcul simplu, dacă în cei 20 de ani de exploatare, firma Salzbergwerk extrage sare de peste 414 de milioane de euro, plătește la stat taxe și redevențe de 14 milioane de euro.

Alte hopuri birocratice. După aprobarea licențelor de concesiune pentru exploatare, firmele Formin și Salzbergwerk mai trebuie să treacă câteva hopuri birocratice până la exploatarea propriu-zisă. Urmează aprobarea unor hotărâri de guvern pentru înscrierea zăcămintelor în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Apoi, firma Salzbergwerk a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Cluj emiterea acordului de mediu.

Cum a aprobat direct șeful ANRM licența de exploatare a nămolului de la Techirghiol. Potrivit unui răspuns al ANRM pentru G4media.ro, licența de explorare a nămolului terapeutic de la Techirghiol a fost atribuită firmei Formin SA în 2016, în urma unui concurs public de ofertă. Apoi, firma a solicitat licența de exploatare.

Ca să intre în vigoare, licența de exploatare trebuia aprobată de Guvern prin HG, potrivit legii minelor de până la data de 2 decembrie 2020.

Articolul 21 din forma veche a legii minelor:

Licența se încheie în formă scrisă. Pentru explorare, licența intră în vigoare la data publicării ordinului președintelui autorității competente de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I;

pentru exploatare, licența intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia”.

Legea minelor nr. 85/2003 a fost modificată însă prin legea 275/2020. Legea de modificare a fost inițiată de deputatul PNL Florin Roman și a fost semnată de alți 20 de parlamentari liberali. În 2017, Florin Roman a propus doar modificarea articolului 45 al legii minelor astfel încât 80% din redevențele din minerit să meargă la bugetele locale, nu doar la bugetul de stat.

La Camera Deputaților însă, în Comisiile pentru industrii și servicii și pentru mediu și echilibru ecologic, deputatul PNL Florin Roman a introdus un amendament potrivit căruia licențele de exploatare nu mai trebuie aprobate prin HG de către Guvern, ci direct de către președintele ANRM, cu excepția licențelor care vizează exploatarea aluminiului, minereurilor feroase, neferoase, nobile sau radioactive, a pământurilor rare și disperse, precum și a cărbunilor.

Deputatul PNL Florin Roman – vicepreședinte al Camerei deputaților și al PNL, lider al deputaților liberali și membru al echipei câștigătoare a lui Florin Cîțu – a explicat pentru G4media.ro de ce a modificat legea minelor astfel încât licențele de exploatare să fie aprobate direct de președintele ANRM, nu de către Guvern, prin HG. ”Amendamentul meu a fost susținut de ANRM și de către Ministerul Economiei. Așa a fost și în trecut și am dorit uniformizarea legii pentru că era un talmeș-balmeș. Oricum, președintele ANRM este numit de către Guvern”, a explicat deputatul Florin Roman.

Explicații cerute de liderul PNL Constanța

În iulie acest an, liderul PNL Constanța, Bogdan Huțucă, a declarat că va solicita Guvernului să verifice condițiile în care Agenția Națională pentru Resurse Minerale a aprobat licența de exploatare a nămolului terapeutic de la Techirghiol.

Guvernele pesediste girate de Liviu Dragnea au început demersul de concesionare a unei părți din Lacul Techirghiol, motiv pentru care am fost rugat de specialiștii din județ, și nu numai, să intervin pentru a apăra această resursă balneoclimaterică unică.

De aceea, în timpul guvernărilor PSD am făcut patru interpelări către Guvern în care am atras atenția că se pregătește un act îngrozitor (…)

În momentul de față, nimeni nu știe dacă contractul stipulează faptul că nămolul de aici poate fi vândut, dacă poate fi împachetat, exportat sau folosit în produse cosmetice. Nu știm nici măcar cu ce tipuri de ambarcațiuni va fi extras (…)

Dacă acest nămol sapropelic, cu toate proprietățile sale terapeutice, nu va mai exista, turiștii vor înceta să mai vină aici. S-ar pierde astfel atât o sursă de sănătate unică, cât și mii de locuri de muncă legate de această industrie”, declara Huțucă în iulie 2021.

Cine e firma Formin SA

Formin SA este fosta Întreprindere de Explorări din Caransebeş, înființată în 1952 și privatizată după Revoluție, cu activitate în investigarea geologică şi lucrări miniere.

Potrivit platformei Confidas, acum, Formin SA este deținută de Răzvan-Constantin-Robert Teișanu, cu peste 50 %, și de Vasile-Sebastian Albulescu, cu peste 49%. Potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul oficial, în 2018, în locul lui Teișanu era Ioan Gheorghe Varga, din Cluj-Napoca.

Abonată la contracte publice

Potrivit SEAP (platforma de achiziții publice), numai în ultimii 2 ani, Formin SA a câștigat, singură sau în asociere cu alte firme, contracte în valoare de aproape 4 milioane de euro cu Primăria Timișoara, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Agenția Națională pentru Locuințe și Societatea Națională a Apelor Române.

Cine sunt acționarii

Vasile-Sebastian Albulescu este prieten din copilărie și fost asociat al ex-premierului PSD, Sorin Grindeanu. ”Da, suntem prieteni de la 3 ani. Ba mai mult, sunt nașul celor două fete ale sale. Am fost asociați într-o firmă până prin 2001, care nu mai există. Nu am de ce să mă ascund, eu nu am fost implicat cu nimic în aprobarea licențelor pentru firmele sale”, a declarat Grindeanu pentru G4media.ro.

Proprietarul celui mai luxos boutique hotel din România

Vasile-Sebastian Albulescu este acționar în mai multe firme din domeniul mineritului și exploatării resurselor minerale. Prin firmele A.V. Investments SRL și Star Telefonica SRL, Albulescu este proprietarul Palatului Suter din București, considerat cel mai luxos boutique hotel din România.

Cine este fostul acționar de la Formin SA, Ioan-Gheorghe Varga, zis Neluțu Varga

Este unul dintre finanțatorii echipei de fotbal CFR Cluj, campioana României.

Varga a fost judecat în dosarul Retrocedărilor de păduri, alături de fostul sforar PSD, Viorel Hrebenciuc. A fost achitat, iar Secția specială nu a formulat apel așa că decizia de achitare a lui Varga a devenit definitivă. Procesul a continuat cu privire la ceilalți inculpați care au formulat apel așa că, în rejudecare, pe 22 iulie 2021, Viorel Hrebenciuc a primit, din nou, 2 ani de închisoare cu executare, însă decizia nu este definitivă. Între timp, Hrebenciuc a ajuns în pușcărie, însă în alt dosar, Giga TV.

Sponsor al PSD

Potrivit anchetei de presă realizate de jurnalistul Sorin Semeniuc, o persoană cu numele Ioan Gheorghe Varga apare și în situația finanțărilor primite de PSD de anul trecut.

Pe 26 noiembrie 2020, acesta a împrumutat PSD – Sediul Central cu 445.000 de lei, termenul scadent fiind 6 martie 2021, după momentul la care partidului i s-au decontat de către Autoritatea Electorală Permanentă sumele cheltuite în campaniile de anul trecut și, astfel, a putut restitui banii.

PSD și Autoritatea Electorală Permanentă au refuzat să precizeze dacă finanțatorul formațiunii politice este unul și același cu clujeanul, Ioan Gheorghe Varga, motivul invocat fiind GDPR.

Varga este considerat de presa clujeană un apropiat al liderului PSD, Vasile Dîncu. În noiembrie anul trecut, Dîncu a negat acuzațiile lansate de Mitică Dragomir și alți oameni din lumea fotbalului potrivit cărora ar fi adevăratul patron de la CFR Cluj. ”Nu am legături cu CFR Cluj, nu sunt patron, nu am nicio funcție administrativă (…) sunt doar fan al echipei CFR Cluj”, a precizat Dâncu, citat de G4media.ro.

Total
0
Shares
Related Posts