Orașele din România care s-au ridicat prin angajații din IT sunt Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Braşov. Angajatorii din aceste judeţe au împreună 168.000 de angajaţi în sectorul IT&C, reprezentând trei sferturi din totalul angajaţilor din IT&C din România (de 220.000 de persoane la nivelul anului 2020).
Statisticile arată că, în perioada 2008 – 2020, numărul de angajaţi din IT&C a crescut cel mai mult în Cluj (de la 5.400 de angajaţi în 2008 la aproape 24.000 de angajaţi în IT&C în 2020) şi în Iaşi (de la 3.300 de angajaţi în 2008 la peste 14.000 de angajaţi în 2020).
Unu din zece angajaţi din Bucureşti lucrează în sectorul IT&C, arată calculele pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. În Cluj, 9% din totalul salariaţilor lucrează în IT, iar în Iaşi procentul se apropie de 8%, acestea fiind judeţele în care numărul de angajaţi din sectorul IT&C a crescut de patru ori în perioada 2008-2020.
Potrivit analizelor în domeniu, precum analiza ZF.ro, “cu planurile de creştere anunţate estimăm că Amazon va deveni în câţiva ani cel mai mare angajator din IT al Iaşiului”, potrivit lui Dan Zaharia, din partea firmei de consultanţă imobiliară Extind.
Dar nu toate orașele de top din România fructifică această șansă
Orașele din România care s-au ridicat prin angajații din IT reflectă clasamentul centrelor universitare, cu o excepţie – Constanţa, după cum spune Florin Talpeş, CEO şi cofondator al producătorului de software de securitate IT Bitdefender, care exporta anitivirusul cu același nume pe toată planeta.
„Pe oraşe, pe primele patru poziţii, clasamentul oglindeşte exact clasamentul centrelor universitare din România după numărul de studenţi. Industria a mers acolo unde sunt marii robineţi de talente, unde sunt marile şi cele mai bune universităţi. O surpriză e Constanţa care, deşi e al cincilea centru universitar, ocupă doar poziţia a 13-a. Pe de altă parte, Constanţa are potenţialul de a deveni în zece ani unul din polurile IT de top din România, mai ales în contextul muncii hibride (birou şi de oriunde). Localităţile cu potenţial de vacanţă au o şansă specială. În general, credem că apetitul tinerilor pentru a urma facultăţi IT a crescut şi creşte tot mai mult. E nevoie ca piedicile care au fost şi sunt în calea creşterii numărului de locuri la facultăţile de IT să cadă“, a explicat Florin Talpeş, CEO şi cofondator al producătorului de software de securitate IT Bitdefender.
Dacă în 2008 existau 127.000 de angajaţi în sectorul IT&C reprezentând 2,4% din totalul angajaţilor din economie, în 2020 numărul acestora a ajuns la 220.000 şi reprezintă 4% din efectivul salariaţilor din economie.
„Estimez că, în trei ani, numărul de angajaţi din sectorul IT din oraşele mari – Bucureşti, Cluj, Iaşi – o să se dubleze. Pe măsură ce în România apar mai multe start-up-uri şi firme de produse informatice sau de servicii complexe, nu doar de dezvoltare software, ci şi de project management, product marketing, vânzări, operaţiuni, HR, comunicare, vor genera tot spectrul de funcţiuni dintr-o firmă completă de IT. Prin urmare, angajaţii care fac astfel de joburi în multinaţionale din alte industrii, care au învăţat să facă asta la un nivel înalt, pot să migreze spre IT“, a spus Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, firmă de investiţii pentru start-up-urile globale din IT, începute de antreprenori locali.
„Astăzi, industria de IT românească e încă dominată copios de servicii, bazată esenţial pe costul unei zile/om – aici intră industria de “outsourcing“ şi centrele de R&D ale companiilor internaţionale – cu cifra de afaceri per angajat mergând până la 5 ori faţă de costul forţei de muncă, în cazul foarte bun. Asistăm prin succesele internaţionale ale unor companii româneşti de tehnologie (“produse“) la creşterea ponderii industriei a cărei cifră de afaceri e mai puţin legată de costul zilei/om şi care are potenţialul ca productivitatea per om să meargă dincolo de 5. Productivitatea, adică cifra de afaceri per angajat, a crescut şi creşte mai mult decât numărul de specialişti. Şi acesta e un alt indicator pe care să îl urmărim“, a mai spus Florin Talpeş de la Bidefender.
„Oraşele care vor susţine antreprenoriatul, care vor fi prietenoase cu start-up-urile, universităţile care vor crea medii propice inovării şi construirii de echipe de tineri antrepenori, vor fi cele care vor câştiga cel mai mult. Iar pentru a reuşi, colaborarea cu industria inovativă, cu companiile care creează modele de reuşită internaţională în tehnologie, e esenţială. Deci credem că trendul de creştere a numărului de angajaţi în industria de IT&C va continua, cu productivitatea per angajat şi implicit ponderea în PIB a industriei crescând şi mai mult în următorii ani“, a concluzionat Florin Talpeş, potrivit Ziarului Financiar.
Este important să vedem și cum înțeleg autoritățile locale această șansă pentru Constanța. Educația inginerească în domeniul maritim este de top la Constanța, dar acest lucru este insuficient pentru o creștere economică solidă pe termen lung. IT-ul, printr-o politică de stimulare și atragere, s-ar vedea imediat în economia locală, având în vedere că media câștigurilor este de 2.000 de euro pe lună. Dacă vor înțelege această șansă, Vergil Chițac și Mihai Lupu vor rămâne în istorie. Dacă nu, vor pleca pe ușa din dos ca mulți alți politicieni locali care au înșelat speranțele constănțenilor.