Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în The Lancet, citat de dw.com.
Majoritatea deceselor sunt înregistrate în țările în curs de dezvoltare, se mai arată în studiu.
Numărul deceselor cauzate de poluarea aerului va crește în următorii ani
Numărul deceselor va crește în următorii ani pe fondul schimbărilor climatice, care fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente și mai intense.
Cercetătorii internaționali au analizat datele existente, cu privire la incendiile de pădure care fac adevărate ravagii în natură, dar și datele referitoare la arderile de teren practicate în agricultură pentru curățarea câmpurilor.
Peste 1,5 milioane de decese sunt asociate, anual, cu poluarea aerului din cauza incendiilor
Timp de 19 ani, mai exact din anul 2000 și până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost strâns legate de poluarea aerului cauzată de incendii.
Totodată, alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului și particulelor eliberate în aer de incendii.
La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.
Cele mai frecvente decese au loc în țările sărace
Spre exemplu, un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană, mai arată studiul.
Autorii studiului atrag atenția că ar trebui să se ia în calcul „acțiuni urgente” pentru a face față numărului mare de decese cauzate de incendii. Totodată, aceștia vorbesc și despre „nedreptatea climatică” cu care se confruntă țările sărace.
Câteva mijloace de evitare a fumului de la incendii sunt îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer și a măștilor, precum și rămânerea în casă. Chiar și așa, aceste mijloace nu sunt accesibile locuitorilor din aceste țări, mai arată cercetătorii.
