Președintele CCIR și CCINA, Mihai Daraban, a vorbit într-un interviu acordat Constanta 24 despre evoluția mediului de afaceri din România, impactul măsurilor fiscale asupra companiilor, obiectivele strategice ale Camerei de Comerț și Industrie a României pentru anul 2026, precum și despre rolul strategic pe care Constanța îl poate juca în reconstrucția Ucrainei.
- Cum ați descrie evoluția mediului de afaceri în 2025?
Noi suntem destul de pragmatici și ne luăm în general după date certe. Practic, barometrul nostru este plecat de la firmele care au depus bilanțul în 2025. Nu putem vorbi de o altă evoluție pentru că nu este cuantificată și o vom afla probabil anul viitor, când firmele vor depune bilanțul. Cert este că, față de anul anterior, au fost depuse cu 51 000 mai multe bilanțuri decât cu un an înainte, când erau 866 601 deponenți de bilanț și iată că anul acesta am avut 917 881. Ce este de remarcat, că cifra de afaceri a crescut de la 490 de miliarde la 527,89 miliarde, deci o creștere substanțială, semnificativă, ca nu e „de colea” să vezi 37 de miliarde de euro creștere. Profitul nu a înregistrat o creștere spectaculoasă, dar a înregistrat o creștere, ajungând la 53,28 miliarde euro. Oricum, iată, puțin peste 10% ca medie din cifra de afaceri, ceea ce, iar, nu este un lucru rău. Acum, există o dinamică permanentă la Registrul Comerțului, între firme care se dizolvă, intră în insolvență, firme care se înființează, iată că vedem totuși în ultimii ani, este o evoluție pozitivă, că sunt mai multe firme care depun bilanțul la FISC, ceea ce… aceștia sunt indicatorii pe care trebuie să îi luăm, nu că am vorbit cu trei prieteni care au intrat în insolvență și iesim în spațiul public și spunem că, domnule, tendința e de dispariție a firmelor din România. Deci nu suntem adepții acestei panici.
- Cum au influențat măsurile fiscale adoptate anul acesta activitatea companiilor? Ce riscuri vedeți pentru perioada următoare?
Acum, măsurile fiscale adoptate s-au… n-aș putea să spun că sunt prea noi. TVA-ul nu a afectat, să spunem, în mod direct, mediul de afaceri. Taxa aceea de 1% pe cifra de afaceri la firmele cu peste 50 de milioane de euro cifra de afaceri nu este introdusă anul ăsta, este introdusă anul trecut. Practic, anul acesta se discută de celebra taxă pe stâlp care trebuie să dispară pentru construcții speciale și aici aș sublinia să fie sau să nu se aplice acelor construcții speciale care reprezintă mijloace de producție, adică spații de producție. Nu are nimeni construcții speciale de dragul de a le avea, să aibă un Turn Eiffel în curte la un agent economic, deci toți care au hale de producție creează valoare adaugată, ei nu trebuie taxați. Nu putem compara hala de asamblare motoare de la Șantierul Naval cu Carrefour sau, eu știu, cu altă entitate din aceasta de retail. Deci trebuie făcută o diferențiere. Pe de altă parte, există această marotă și sperietură a noilor taxe pe proprietate și iar mă refer strict la agenții economici, nu la persoanele fizice. Nu în ultimul rând, impozitul pe dividende de 16%, care va descuraja, cu tot respectul, firmele să facă profit în România. Bineînțeles că există întotdeauna anticorpi și statul tocmai asta nu întelege, că aceste constrângeri, până la urmă tot statului i se întorc bumerang. Exemplul pe care l-am dat de nenumărate ori a fost când s-a introdus această taxa de 1% pe cifra de afaceri. La momentul introducerii, erau 1042 de societăți în România care se calificau la peste 50 milioane euro și o cifră de afaceri a acestor 1042 de firme de 246 miliarde euro. La 3-4 luni după implementare, acei 1042 s-au făcut 1017 și cifra de afaceri de la 246 s-a dus la 233, adică statul trebuie să înțeleagă că există mecanisme așs cum în spațiul public unii umblau cu optimizarea pedepselor, există și optimizare fiscală. Deci se găsesc soluții ca să nu plătești în mod legal atâtea taxe.
- Ce sectoare economice s-au remarcat în 2025 și care au întâmpinat dificultăți?
Ce sectoare economice s-au remarcat… cred că foarte mult, și de data asta s-a spus corect în spațiul public, industria. Industria a fost… a avut un rol important în dezvoltarea economică, încă menținem capacități industriale care, trebuie să recunoaștem, sunt lohn—iste, nu putem să spunem că avem o producție de bunuri specific românești când Eurostat spune că ești pe ultimul loc la inovare-cercetare, ceea ce înseamnă că brand romanesc cu valoare adaugată semnificativă nu prea avem, nu trebuie sa ne mințim singuri. Dar, în schimb, suntem parte a unui angrenaj european care ne dă de lucru mai ales în zona industriei auto, industria mobilei, încă suntem cu toate capacitățile deschise, inclusiv în industria navală dacă e să facem o referire, că suntem constănțeni. Dacă Șantierul Naval din Mangalia nu merge, nu merge din considerente de schimbări de acționariat cu multe semne de întrebare, deci nu că nu au fost comenzi. Cand Șantierul Mangalia avea o coordonare foarte clară din partea acționariatului, Șantierul nu stătea pe loc sub nicio formă.
- Care sunt așteptările mediului de afaceri pentru anul 2026, acum că s-au încheiat și ultimele alegeri?
Așteptările mediului de afaceri pentru 2026… mediul de afaceri nu vrea să fie ținta sau decontatorul de serviciu, la toate prostiile care se întamplă în spațiul bugetar. Noi am spus dintoteauna că soluția urgentă este reorganizarea administrativă cu aplicabilitate din 2028. Pentru că dacă organismele internaționale vor vedea pe masă un act normativ votat și promulgat, prin care se arată că România, din 2028, își va scădea cheltuielile administrative cu 2 treimi, ratingul de țară se va îmbunătăți mâine, nu peste 3 ani, iar creditele vor deveni ieftine pentru mediul de business din România, dar organismele internaționale vor să vadă un act promulgat pe masă, pentru că ceea ce a stat în calea agențiilor de rating în mod special și faptul că nu există nicio măsură luată de guvernele României pe timpul domnului Ciolacu și Ciucă, în care să arate care sunt de fapt măsurile concrete care s-au luat pentru reducerea deficitului bugetar. Neexistând niciun act normativ, eram în pericolul de a fi retrogradați. S-a văzut că doar prin simpla creștere a TVA-ului, și că s-a decretat și s-a promulgat, s-a stabilizat cât de cât ratingul de țară al României. Deci organismele sunt foarte sensibile, ca bursa de altfel. Deci sunt niște organisme foarte sensibile care reacționează imediat, chiar dacă aplicabilitatea măsurilor e pe termen lung, să spunem, adică, cum am zis de reorganziarea administrativă. Deci noi în continuare așteptăm ca statul să nu se repeadă la gâtul mediului de business. Eu aștept să iasă și taxa de 1% pe cifra de afaceri la peste 50 de milioane. Aștept să dispară și taxa pe stâlp. Și nu în ultimul rând, poate problematica dividendelor revine la normal, adică la un 5, maxim 8% impozit pe dividente, ca să încurajăm firmele să facă profit în România.
- Ce obiective strategice are CCIR pentru anul 2026?
Acum, legat de obiectivele strategice ale Camerei de Comerț a României. Camera de Comerț a României, pe lângă obligațiile care îi revin în cadrul diplomației economice și în cadrul relațiilor internaționale la care este angrenată – de exemplu, avem în calitate de președenție a camerelor balcanice un program amplu în primul semestru al lui 2026 de întâlniri cu camerele din zona balcanilor la București și sunt foarte multe acțiuni în acest sens deja programate. Bineînțeles, relațiile cu țările în mod special din afara Uniunii Europene, unde trebuie neapărat să ne intensificăm relațiile. Pe plan intern, categoric țintele vor fi de monitorizare a măsurilor pe care decidenții le vor lua împotriva mediului de business și atunci vom riposta cu tot armamentul din dotare, cu ghilimelele de rigoare.
- Care credeți că sunt cele mai importante oportunități de dezvoltare a afacerilor din Constanța în perioada următoare?
Oportunități de dezvoltare a afacerilor în Constanța… Constanța cred că, pe principiul… dar e greu de consemnat asta… la barza chioară îi face Dumnezeu cuib… va fi etapa aceasta a reconstrucției Ucrainei, unde probabil zona Constanța va deveni o platformă – cel puțin o platformă – de unde să plece, să zicem, de unde să pornească principalele investiții în reconstrucția Ucrainei. Probabil, așa cum ne aducem aminte, Iordania a fost pentru reconstrucția Irakului, probabil așa vom fi noi și polonezii, dar noi într-o măsură, zic eu, mai semnificativă, având port la Marea Neagră și putând aproviziona cu cantități foarte mari de marfă piața ucraineană – mă refer la zona construcțiilor, dacă vreți, unde una e să duci un vapor și alta e să duci câteva garnituri de tren, adică totdeauna transportul naval va fi pe primul loc.
În rest, în Constanța așteptăm să avem și noi industrie prelucrătoare, avem zonele acestea adiacente Portului Constanța. Așteptăm ca Portul Constanța – cele 3 zone de dezvoltare – să fie cumva scoase pe piața internațională, vorbesc la Insulă, la Molul III, Molul IV, construcții hidtrotehnice ample și scumpe pe care nici PNRR-ul, nici alte instrumente bugetare nu le pot satisface și atunci trebuie și pe piața internațională cu curaj, pentru că sunt țări cum ar fi Coreea de Sud, Japoinia, deci țări G20 din afara Uniunii Europene interesate în a pune piciorul logistic într-o zonă cum este Constanța, având în vedere de exemplu că Pireul… Portul Pireu a fost luat de chinezi.
Deci iată că sunt niște perspective, lăsând la o parte perspectivele adiacente proiectului Neptun Deep, care vor apărea și ele, Constanța rămâne, fără îndoială, proababil având în vedere și centrala atomică, și rafinărie, și ciment, și șantiere navale, și port, probabil rămâne județul cu cea mai mare complexitate economică din România. Sper să revenim pe locul 2 așa cum eram odată, eram al doilea județ al țării după București.
Din păcate, datorită politicului din Constanța, atomizări, decizii politice din Constanța… nu s-a reușit să devenim o forță economnică, așa cum este Clujul, de exemplu, unde toate partidele politice, indiferent de culoare, și-au dat mâna pentru binele Clujului. Noi, din păcate am avut mai neisprăviți, care nu s-au văzut de interesele personale, de grup și, când a fost pusă pe tapet dezvoltarea Constanței, fiecare s-a gândit doar la el și nu la județ în ansamblul său. Cam atât.
