Românii se jenează să negocieze reduceri de preţ şi majorări salariale

Românii se jenează să negocieze reduceri de preţ şi majorări salariale şi consideră că educaţia financiară ar trebui predată în şcoli, se arată într-un studiu al unei aplicaţii financiare remis, luni, AGERPRES.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut a întrebat 10.000 de europeni, dintre care 1.000 români, ce înseamnă pentru ei bunăstarea financiară şi cum se raportează la finanţele personale sau ale familiei. Cât de uşor le este românilor să vorbească despre banii câştigaţi, despre salarii, economii, situaţia financiară în cuplu, copiii şi lecţiile despre bani, mai ales în perioade cu inflaţie mare? Răspunsurile la aceste întrebări au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2022.

Wellbeing-ul sau “starea de bine” este strâns legată de echilibru şi cumpătare, de curajul de a face lucruri noi şi de a acţiona pe deplin conştient de faptele tale şi consecinţele lor. Nu este doar o modă, ci un fel de a privi lumea şi viaţa cu aplicabilitate în tot mai multe domenii. Mai nou, şi în ceea ce ţine de bani. Bunăstarea este un cuvânt aflat pe buzele multora în aceste vremuri.

Pentru cei mai mulţi dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să deţină controlul asupra propriilor bani şi să ştie mereu exact pe câţi bani contează. 24% dintre respondenţii participanţi la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-şi ţine sub control bugetul şi doar 8% apreciază că s-ar simţi mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulţi bani.

Mai ales generaţiile tinere – generaţia Z – leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji faţă de bani. Pentru 22% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reuşesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

În timp ce inflaţia creşte, oamenii reacţionează diferit la veştile legate de creşterea costului de trai, unii se simt mai încrezători, alţii sunt speriaţi. Atitudinile diferă şi în funcţie de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflaţiei asupra situaţiei lor financiare, în timp ce procentul de bărbaţi care împărtăşesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar. Pe de altă parte, bărbaţii români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-şi ţine sub control cheltuielile şi de a-şi spori veniturile chiar şi în vremuri de stagnare sau recesiune economică.

Lucrurile se echilibrează în privinţa capacităţii de a gestiona cheltuielile gospodăriilor şi atât femeile, cât şi bărbaţi declară că sunt în căutarea de soluţii pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară (51% dintre femei şi 50% dintre bărbaţi).

Această constatare este interesantă, dacă este corelată cu răspunsurile la întrebarea legată de influenţa genului asupra nivelului de cunoştinţe financiare. Românii, în general, resping ideea că femeile ar fi mai slab pregătite sau mai puţin educate financiar decât bărbaţii – 61% au răspuns că educaţia financiară nu are legătură cu genul. Atât bărbaţii, cât şi femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferenţă de educaţie financiară între femei şi bărbaţi (peste 63% dintre femei şi 59% dintre bărbaţi). Cel mai mic procent de confirmări – 15% – a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale şi socio-economice, femeile ar avea mai puţine cunoştinţe financiare decât bărbaţii.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Posts